Obstetrică-Ginecologie

Afecțiunile ginecologice cauzează disconfort la un moment dat în timpul vieții oricărei femei. Pentru unele paciente, afecțiunile sunt relativ minore și ușor de tratat, în timp ce pentru alte paciente pot avea urmări severe, ajungând până la infertilitate și, în anumite cazuri, punând în pericol starea generală de sănătate. De aceea, consultația ginecologică de rutină poate descoperi din timp afecțiunile și stările patologice, evitându-se complicațiile care pot apărea în timp. Examenul ginecologic se recomandă a fi efectuat anual, după începerea vieții sexuale, indiferent de absența simptomelor, precum și ori de câte ori apar simptome specifice diferitelor afecțiuni.

Examenul ginecologic este neglijat de o mare parte dintre femei, fapt ce poate conduce la agravarea unor afecțiuni inițial banale, ce pot duce, în timp, la infertilitate, la răspândirea unor boli cu transmitere sexuală și chiar la cancer. Însă, controlul anual este deosebit de important și poate fi considerat salvator dacă se ia în calcul faptul că peste 95% dintre toate problemele ce pot fi depistate astfel sunt tratabile.

• sângerările anormale (metroragii);

• modificări ale secreției vaginale, asociate cu senzații de arsură sau prurit;

• menstruațiile dureroase și neregulate ori lipsa menstruației (amenoree);

• durere pelvină, durere la contact sexual, durere în timpul urinării și urinări frecvente, prurit;

• tensiune mamară, jenă sau durere la nivelul sânului/sânilor, modificări ale profilului, formei sânului sau tegumentelor, scurgere mamelonară spontană/provocată, inflamație locală, fisuri mamelonare.

Examenul secreției vaginale se efectuează atât preventiv, cât și atunci când apar modificări ale secrețiilor vaginale, care pot fi patologice. Infecțiile vaginale se pot complica și pot duce până la infecții genitale cu un grad de complexitate sporită, prin afectarea serioasă a organelor genitale feminine, de aceea fiind necesar un diagnostic corect și un tratament corespunzător.

Majoritatea femeilor au cel puțin două infecții de acest tip pe an, însă cele cu un pH acid sau cu un sistem imunitar slăbit se pot confrunta cu o candidoză recurentă, care apare de cel puțin trei ori pe an. Candidoza afectează 75%  dintre femei și doar tratarea ei corectă poate preveni reapariția acesteia.

Examenul citologic Babeș-Papanicolau este o investigație foarte simplă, ce se poate efectua în cadrul unui control ginecologic de rutină şi este recomandat a fi făcut de către orice femeie. Procedura nu este dureroasă, nu implică o intervenție agresivă sau invazivă și nu durează mai mult de 2 minute. Celulele se recoltează din colul uterin, cu ajutorul unei periuţe speciale, urmând ca probele să fie trimise către laborator. Sunt câteva recomandări de pregătire a pacientelor pentru efectuarea testului Babeş-Papanicolau:

– cu 48 de ore înainte de test, pacienta nu trebuie să folosească creme, ovule, tampoane sau alte soluții intravaginale, pentru a nu altera rezultatul testului;

– nu se recomandă contactul sexual cu 48 de ore înainte de recoltare;

– cu o seara înainte, zona se spală cu apă caldă și săpun, iar în ziua consultului nu se mai efectuează spălături.

Această testare reprezintă cea mai bună metodă de a depista apariția ?????????? ?? ??? ??????. Făcut regulat, acest test simplu poate identifica celulele anormale de la nivelul colului uterin dintr-o fază timpurie, înainte ca acestea să se transforme în leziuni canceroase. Practic este una din cele mai importante și facile investigații din sfera ginecologică. Leziunile precanceroase nu au o simptomatologie specifică și, de aceea, de cele multe ori, pacienta ajunge târziu la medicul ginecolog.

Un rezultat negativ înseamnă că acest test nu a depistat celule anormale și este negativ pentru leziuni intraepiteliale sau maligne și că sunteți în afara pericolului. Riscul de apariție a cancerului de col uterin în acest caz este foarte scăzut şi se recomandă să continuaţi să faceţi PAP-testul anual (screening-ul de rutină).

În cazul unor paciente, rezultatul PAP-testului poate fi pozitiv față de posibile leziuni intraepiteliale sau maligne, ceea ce înseamnă că au fost identificate unele anomalii ale celulelor de la nivelul colului uterin. Acestea pot fi de diferit grad: scăzut (ASC-US, LSIL) sau de grad înalt (ASC-H, HSIL), majoritatea fiind cauzate de virusul Papilloma Virus Uman (HPV). Screeningul periodic este singura modalitate de prevenție și tratament în cazul acestor leziuni care pot conduce la cancerul de col uterin.

Prima ecografie, când auzi bătând inima bebelușului tău, este un moment sublim și emoționant, iar surprinderea acestuia într-o fotografie și o filmare se transformă într-o amintire de neprețuit.

Ecografiile de biometrie fetală măsoară anumite părți fetale, iar dimensiunile sunt comparate cu datele din anumite tabele, conform vârstei gestaționale. Astfel, se determină dacă fătul se dezvoltă normal sau prezintă anumite probleme / restricții de creștere. În timpul ecografiilor de biometrie fetală, se evaluează vârsta sarcinii și data probabilă a nașterii.

Pentru ecografia transvaginală este necesar ca vezica urinară să fie goală, pe când la examenul transabdominal, plină, ceea ce poate creea un ușor disconfort. Pacientelor care nu și-au început viața sexuală se va indica ecografia transabdominală.

ECOGRAFIA TRANSVAGINALĂ joacă un rol esențial în detectarea unor patologii ale aparatului genital feminin sau pentru a urmări în dinamică evoluția acestora. Sunt mai multe motive pentru care se recomandă efectuarea unei ecografii transvaginale la interval regulate de timp:

– durere pelvină;

– sângerare vaginală inexplicabilă;

– examen pelvian sau abdominal anormal;

– confimarea unei sarcini incipiente;

– diagnosticul unui avort spontan;

– infertilitate;

– verificarea chisturilor sau fibroamelor uterine;

– verificarea amplasării corespunzătoare a dispozitivului intrauterin (sterilet).

Testul fetal non-stres sau cardiotocograma este o investigație simplă, non-invazivă care se efectuează prenatal pentru a verifica starea de bine a bebelușului. Aceasta presupune monitorizarea bătăilor cordului fetal, a variației frecvenței cardiace fetale în funcție de mișcări și activitatea uterină. Vârsta gestațională la care se poate începe testul este de 26-28 săptămâni, atunci când sistemul neurologic fetal este suficient de dezvoltat pentru a avea o evaluare corespunzătoare. Frecvența cu care este efectuat testul depinde de indicația lui, vârstă de gestație, rezultate anterioare la testul de non-stres sau alte teste.

În timpul testului, pacienta va sta întinsă sau pe partea stângă, iar la nivelul abdomenului se vor plasa doi senzori: unul în dreptul inimii fătului care va monitoriza bătăile cordului, iar celălalt la nivelul fundului uterin care va monitoriza activitatea uterină – eventualele contracții. În mod uzual, testul durează 20 minute, dar poate fi prelungit alte 20 minute în cazul în care bebelușul este inactiv sau doarme.

Recomandarea consultului ginecologic anual este valabil și în cazul unei adolescente. Astfel, se pot descoperi abaterile de la normalitate și preveni anumite patologii. Pentru prima vizită la medicul ginecolog, cel mai bun moment este atunci când nu există probleme medicale. Pubertatea este, de asemenea, o perioadă dificilă, deci familiarizarea cu un medic ginecolog poate fi foarte benefică.

Este recomandabil ca primul consult ginecologic să fie făcut după debutul menstruației, aceasta fiind semnul de bază al modificărilor deja produse în organismul feminin, când fetița se transformă în adolescentă și consultul de rutină în această perioadă devine esențial.

Primul contact cu medicul ginecolog creează condiții pentru stabilirea unei relații de încredere și a se putea discuta confortabil despre toate subiectele delicate și sensibile, cum ar fi: activitatea sexuală, contracepția, sarcina sau probleme legate de menstruație. Adolescenta poate pune toate întrebările la care nu a primit raspunsuri din alte surse până în acel moment sau dacă au rămas aspecte neclare.

Discutați despre necesitatea vizitei ginecologice înainte de primul ei consult și explicați-i că acest lucru o va ajuta să evite multiple situații neplăcute în viitor.

Prima vizită la ginecolog ar trebui să se desfășoare în jurul vârstei de 13-15 ani, ideal înaintea începerii vieții sexuale, pentru a putea informa adolescenta asupra metodelor contraceptive, asupra riscurilor legate de bolile cu transmitere sexuală sau riscurilor legate de o sarcină la vârstă tânără, despre posibilitatea de vaccinare împotriva HPV, dar și consiliere și pregătire pentru acest nou episod din viața lor.

Contracepția reprezintă un aspect important în viața oricărui cuplu, ajutând la alegerea momentului optim pentru o sarcină din toate punctele de vedere: al dezvoltării psihice, fizice, al statusului marital, profesional, material și social. Din păcate, există o serie de mituri legate de utilizarea metodelor contraceptive, care nu fac decât să întârzie momentul începerii utilizării acestora, de cele mai multe ori după o sarcină nedorită. Pilulele contraceptive, pe lângă prevenirea unei sarcini nedorite, au o serie de efecte benefice, cum ar fi reducerea durerilor menstruale, reglarea ciclurilor, unele dintre ele având un efect benefic asupra tenului.

Orice femeie de vârstă fertilă care nu își dorește o sarcină este candidată pentru utilizarea unei metode contraceptive. Alegerea metodei se face împreună cu medicul ginecolog, astfel încât nevoia de contracepție a pacientei să fie îndeplinită ținând cont de vârstă, istoric, prezența diferitelor boli, etc. Printr-o discuție cu medicul ginecolog, pacienta poate găsi cea mai bună metodă contraceptivă, una care să i se potrivească și care s-o ajute să se simtă în largul ei.

Fiecare cuplu își dorește un copil sănătos și o sarcină fără probleme care să nu pună în pericol sănătatea mamei sau a fătului. Condițiile pentru aceasta pot fi create cu mult timp înainte de concepție. Preocuparea legată de concepție și de vizita la medicul ginecolog trebuie să înceapă cu cel puțin 3 luni înainte de apariția sarcinii.

Consultația preconcepțională este o vizită la medicul ginecolog pentru a discuta antecedentele obstetricale patologice ale viitoarei mame, anamneza amănunțită a stării de sănătate și a viitorului tată, precum și riscurile legate de vârsta partenerilor, de starea de sănătate sau de diferite aspecte ale acestora care pot afecta fertilitatea sau o viitoare sarcină.

În momentul în care aveți un test de sarcină pozitiv, recomandarea este să faceți o programare pentru a vă confirma prezența și localizarea sarcinii, pentru a stabili vârsta sarcinii și dacă sarcina este unică sau multiplă. Testul de sarcină apare ca fiind pozitiv chiar dacă sarcina este extrauterină. Prin urmare, o ecografie de specialitate este foarte importantă pentru a exclude sarcina ectopică (în afara cavității uterine).

Controalele periodice în timpul sarcinii au o importanță majoră în vederea prevenirii și tratării precoce a complicațiilor care ar putea pune în pericol sănătatea fătului sau a mamei. Prima consultație prenatală este consultația în care se confirmă sarcina și este esențială pentru identificarea factorilor de risc. Tot în cadrul acestui prim consult se va efectua și examenul clinic general și cel obstetrical, se vor face viitoarei mămici recomandările cu privire la viitoarele controale, seturi de analize și ecografii ale sarcinii.

După naștere, consultația ginecologică este obligatorie, întrucât pot apărea complicații care împiedică refacerea mamei. Perioada optimă pentru prima consultație ginecologică, atât după naștere spontană, cât și după operație cezariană, este după 7-14 zile. În cadrul consultului se verifică gradul de involuție al uterului, starea plăgilor perineale sau abdominale, cu suprimarea eventualelor fire de sutură, tensiunea arterială, temperatura. Însă, pacienta se poate prezenta la un consult oricând constată ceva în neregulă: sângerare vaginală abundentă, durere abdominală intensă, febră.

De asemenea, proaspetele mămici trebuie să meargă la un control ginecologic complet – la terminarea perioadei de lăuzie (6-8 săptămâni după naștere), pentru a se asigura că întregul organism este refăcut și pentru a primi consiliere privind contracepția.

Ciclurile menstruale neregulate sunt un simptom al apropierii menopauzei și al scăderii producției de estrogen din organism. În general, acestea apar în timpul perimenopauzei, adică a perioadei în care corpul femeii face tranziția către menopauză. În decursul acesteia, femeia continuă să aibă menstruație, însă este mult mai neregulată. La aproximativ un an dupa încetarea sângerărilor, putem spune că a început menopauza.

Această stare este rezultatul unor modificări hormonale fiziologice (scăderea nivelurilor de estrogen si progesteron), care au loc treptat, pe parcursul mai multor ani. Aceasta favorizează de multe ori apariția unor afecțiuni precum boli cardiovasculare, osteoporoză, incontinență urinară, creștere ponderală, vaginite atrofice, lipsa libidoului, tulburări emoționale.

Recomandarea este ca în perioada de premenopauză sau la debutul menopauzei, doamnele să se prezinte la medicul ginecolog pentru recomandări care pot include schimbări ale stilului de viață, suplimente alimentare, vitamine precum și terapia de substituție hormonală.

Terapia de substituție hormonală se recomandă când sunt excluse alte patologii asociate ce contraindică administrarea de estrogen sau progesteron exogen. Este recomandat ca aceasta să se înceapă în primii cinci ani de la debutul menopauzei deoarece mai târziu riscurile pot depăși beneficiile.

– Consultație obstetricală sau ginecologică;

– Recoltare analize (examen citologic Babeș-Papanicolau lamă, Test Babeș-Papanicolau în mediu lichid, Test ADN-HPV detecție și genotipare, recoltare secreție vaginală pentru examen bacteriologic și fungic, cultură secreție vaginală, examenul secreției cervicale pentru depistarea Chlamydia, Mycoplasma / Ureaplasma, Neisseria gonorrhoeae, etc.);

– Diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor ginecologice;

– Depistarea displaziei cervicale și a cancerului de col uterin;

– Consiliere infertilitate;

– Consiliere preconcepțională;

– Monitorizarea evoluției sarcinii;

– Investigații imagistice:

Ecografie abdomino-pelvină, transvaginală;

Ecografie biometrie fetală trim. I, II, III;

– Cardiotocografie;

– Consiliere privind contracepția;

– Inserție și extracție dispozitiv intrauterin;

– Terapia tulburărilor (pre)menopauzei;

– Pansamente, suprimare fire.

Vă așteptăm